Inca din anul 3500 inainte de Hristos o data cu inventia rotii si a plugului, oamenii au inceput sa munceasca, fie ca munceau pe ape pescuind, pe pamant culegand roadele acestuia, sau vanand animale ori culegand plante pentru a isi asigura supravietuirea, astfel oamenii au petrecut inca din acele vremuri stravechi o foarte mare parte din timpul lor muncind pentru a isi asigura hrana de pe o zi pe alta. Spre deosebire de acele vremuri, acum, in prezent, nu mai muncim toti pentru a ne asigura hrana de pe o zi pe alta, existand mai multe paturi sociale, cea de jos care isi traieste viata muncind pentru a putea trai si a doua zi, si cea de sus, care isi permit toate luxurile. Indiferent de apartenenta la paturile sociale munca reprezinta inca un factor important si astfel nu este de mirare ca o data cu trecerea timpului, mai exact dupa revolutia industriala, s-a pus punctul pe factorii de preventie a accidentelor si a asigurarii sigurantei celui care lucreaza, intrucat in acea perioada, anume a revolutie industriale, accidentele erau in amploare, indiferent ca era vorba despre mineri sau cei care lucrau cu alte aparate mecanice.
Asadar, o data cu revolutia industriala incetul cu incetul au aparut primele norme sau reguli care aveau scopul de a reduce si preveni aparitia accidentelor in mediul de munca. Insa, desi pentru acei indivizi enumerati mai sus care isi punea viata si sanatatea lor fizica la bataie zilnic, aceste norme isi gasesc rostul, mai exista si alti indivizi care desi nu isi risca sanatatea fizica au de suferit din altfel de consecinte, cum ar fi cel al stresului, deci ne referim aici la consecintele psihologice. Si pentru acestia, ca si pentru cei care isi pun in pericol sanatatea fizica normele de protectie a muncii, sau securitate si sanatate in munca cum mai este denumita, ajuta la reglarea conditiilor de munca.
Normele de protectia muncii sau ssm isi propun sa niveleze acei factori esentiali din orice domeniu de munca, cum ar fi obligatiile, drepturile angajatilor si angajatorilor, dar si acei factori ce tin de mediu sau de echipamentele tehnice. Acestea sunt normele generale de protectia muncii, care sunt diferite de normele specifice ale muncii. Normele specifice de protectia muncii sunt mult mai detaliate intrucat sunt legate de un domeniu specific sau un sector anume al muncii, cum ar fi de exemplu cel de crestere a animalelor. Orice norma specifica a protectiei in munca are de regula acel scop de a asigura un mediu mai sigur de munca, eliminand sau cel putin diminuand acele pericole de accidentare care pot pune in pericol santatea fizica si psihica a angajatilor.
In definitiv, normele de protectia muncii sunt utile indiferent de sectorul de munca, indiferent ca este vorba despre angajatori sau angajati.