O alergie apare atunci când sistemul imunitar reacționează exagerat la o substanță care, pentru majoritatea oamenilor, este inofensivă. Polenul, acarienii, anumite alimente, părul sau scuamele animalelor, mucegaiul, veninul insectelor și unele medicamente se numără printre factorii care pot declanșa reacții alergice.
Simptomele diferă mult de la o persoană la alta. Uneori apar strănutul, nasul înfundat sau mâncărimea pielii, iar alteori reacția poate afecta respirația și necesită ajutor medical imediat. Tocmai de aceea, este util să observi când apar manifestările, cât durează și dacă se repetă în aceleași situații. Un episod izolat nu confirmă automat o alergie, însă simptomele recurente reprezintă un motiv bun pentru o evaluare medicală.
Care sunt cele mai frecvente simptome ale unei alergii
Manifestările unei alergii depind în mare măsură de alergen și de zona organismului care intră în contact cu acesta. Alergiile respiratorii, de exemplu, produc frecvent simptome la nivelul nasului și ochilor.
Printre manifestările întâlnite des se numără:
- strănutul repetat;
- secrețiile nazale apoase;
- nasul înfundat;
- mâncărimea la nivelul nasului, ochilor sau gâtului;
- ochii roșii și lăcrimarea;
- tusea;
- respirația șuierătoare;
- senzația de lipsă de aer;
- petele roșii sau mâncărimea pielii;
- urticaria;
- umflarea buzelor, pleoapelor sau a altor zone.
Alergiile alimentare pot provoca simptome la scurt timp după consumul alimentului responsabil. Pot apărea furnicături sau mâncărimi în gură, urticarie, umflarea buzelor și a limbii, dureri abdominale, vărsături sau diaree. În formele severe poate fi afectată și respirația.
În cazul alergiilor sezoniere, simptomele tind să apară în anumite perioade ale anului. Dacă strănuți, îți curge nasul și te mănâncă ochii în fiecare primăvară, de exemplu, polenul poate fi unul dintre factorii implicați.
Alergia la acarieni poate produce manifestări pe tot parcursul anului, uneori mai intense dimineața sau după curățenie. Mucegaiul și alergenii proveniți de la animale pot determina simptome asemănătoare.
Este important și modul în care evoluează simptomele. O răceală se ameliorează de obicei într-o perioadă relativ scurtă și poate fi însoțită de febră sau dureri musculare. Alergia poate persista cât timp există contactul cu alergenul, iar mâncărimea ochilor și strănutul repetat sunt manifestări frecvente.
Cum poți identifica factorul care declanșează simptomele
Primul pas este să urmărești legătura dintre simptome și activitățile tale. Momentul apariției lor poate oferi informații importante medicului, chiar dacă diagnosticul se stabilește prin evaluare medicală și, atunci când este necesar, prin teste specifice.
Poți ține timp de câteva săptămâni un jurnal simplu în care să notezi:
- ziua și ora la care au început simptomele;
- ce simptome ai avut și cât au durat;
- ce alimente ai consumat;
- dacă ai luat medicamente sau suplimente;
- dacă ai stat în apropierea unui animal;
- dacă ai petrecut timp afară;
- dacă ai făcut curățenie sau ai intrat într-un spațiu cu praf;
- produsele cosmetice sau de curățenie folosite;
- cât de intense au fost manifestările.
Aceste informații pot evidenția un tipar. Dacă apar simptome de fiecare dată după consumul aceluiași aliment sau după contactul cu o anumită substanță, medicul va putea investiga mai precis cauza.
Autodiagnosticarea pe baza unui singur simptom poate duce însă la concluzii greșite. Intoleranța alimentară, răceala, astmul, dermatita și alte probleme pot produce manifestări care seamănă cu cele ale unei alergii.
În cazul unei suspiciuni de alergie alimentară, eliminarea mai multor alimente din dietă fără recomandare medicală poate crea dezechilibre nutriționale. Situația este cu atât mai importantă la copii, adolescenți, femei însărcinate și persoane care au deja o alimentație restrictivă.
Medicul alergolog poate recomanda teste cutanate sau analize de sânge pentru anticorpi IgE specifici, în funcție de simptome și de istoricul medical. Rezultatele se interpretează împreună cu manifestările persoanei. Un test pozitiv arată sensibilizare la un anumit alergen, dar diagnosticul de alergie se stabilește în contextul clinic.
Când este indicat să mergi la medic
O consultație este recomandată atunci când simptomele se repetă, durează mult sau îți afectează activitățile obișnuite. De exemplu, nasul înfundat și strănutul persistent pot afecta somnul, concentrarea și randamentul din timpul zilei.
Este util să discuți cu medicul dacă:
- simptomele reapar în anumite anotimpuri sau situații;
- ai episoade repetate de urticarie;
- apar reacții după anumite alimente;
- ai simptome după administrarea unui medicament;
- tușești frecvent sau respiri șuierător;
- simptomele îți afectează somnul;
- tratamentele folosite fără prescripție nu controlează suficient manifestările;
- reacțiile devin treptat mai intense.
O evaluare este importantă și după o reacție produsă de înțepătura unei insecte, mai ales dacă manifestările au depășit zona înțepăturii. Medicul poate stabili riscul unei reacții viitoare și măsurile potrivite de protecție.
În cazul medicamentelor, notează denumirea produsului, doza și intervalul dintre administrare și apariția simptomelor. Aceste detalii pot fi foarte utile. Dacă suspectezi o alergie la un medicament, discută cu medicul despre variantele potrivite și despre modul în care trebuie gestionată situația pe viitor.
Există și manifestări care reprezintă o urgență. Anafilaxia este o reacție alergică severă care poate evolua rapid și poate pune viața în pericol. Umflarea limbii sau gâtului, dificultățile de respirație, senzația de sufocare, amețeala puternică, leșinul ori asocierea rapidă a mai multor simptome după contactul cu un posibil alergen necesită ajutor medical de urgență.
Dacă persoana are prescris un autoinjector cu adrenalină pentru astfel de situații, acesta trebuie folosit conform planului stabilit de medic, iar serviciile medicale de urgență trebuie solicitate imediat.
Ce poți face după ce afli că ai o alergie
Gestionarea unei alergii începe cu identificarea factorului declanșator și reducerea expunerii la acesta atunci când este posibil. Măsurile concrete diferă în funcție de tipul alergiei.
Pentru alergiile la polen poate ajuta urmărirea perioadelor cu concentrații ridicate de polen și schimbarea hainelor după timpul petrecut afară. În cazul acarienilor, spălarea regulată a lenjeriei și reducerea acumulării de praf pot contribui la controlul expunerii.
Pentru alergiile alimentare este important să citești etichetele și să știi exact ce ingrediente trebuie evitate. Persoanele cu risc de reacții severe au nevoie de un plan stabilit împreună cu medicul și trebuie să știe cum să acționeze rapid în caz de expunere accidentală.
Tratamentul poate include antihistaminice, spray-uri nazale, tratamente pentru astm sau alte medicamente, în funcție de tipul și intensitatea simptomelor. Pentru anumite alergii, medicul alergolog poate recomanda imunoterapie specifică.
Cel mai util este să urmărești tiparul simptomelor și să ceri o evaluare atunci când acestea se repetă. O alergie identificată corect poate fi gestionată mult mai ușor prin evitarea factorilor declanșatori, tratament potrivit și un plan bine stabilit pentru eventualele reacții severe. Astfel, poți reduce episoadele neplăcute și îți poți desfășura activitățile zilnice în condiții mai bune.
