Principalele institutii din Tara Romaneasca si Moldova in Evul Mediu au fost domnia si Biserica.
Domnia: Atributiile domnului reies din titulatura domneasca: ”Io, Vladislav Vlaicu, domn, mare voievod si singur stapanitor”.
- Io – Ioanes – cel ales de Dumnezeu
- domn – dominus – stapan
- mare voievod – comandant suprem al armatei
- singur stapanitor – autoritate in plan intern si extern
Domnul provenea din familia Basarabilor in Tara Romaneasca si familia Musatinilor in Moldova. Accesul la domnie se facea pe cale electivo-ereditara. S-a practicat si asocierea la domnie inca din timpul vietii domnitorului a fiului cel mare al acestuia. Puteau mosteni tronul inclusiv fii nelegitimi. In tarile romane, domnia a avut caracteristici asemanatoare cu cele ale institutiilor centrale ale statelor din Occident: viageritate, integritate (in momentul intrarii la domnie trebuiau sa fie integru din punct de vedere fizic) si masculinitate.
Din secolul XVII-XVIII dominatia Imperiului Otoman se intensifica astfel ca in 1711 in Moldova si 1716 in Tara Romaneasca se instaleaza regimul fanariot.
- bate moneda
- decide politica interna si externa
- stabileste politica fiscala
- poate pronunta inclusiv pedeapsa cu moartea
- declara razboi si incheie pace
- domnul – proprietarul intregului pamant
- judecator suprem
Biserica: Al doilea om in stat, dupa domn, era mitropolitul. Aceta avea o buna colaborare cu domnul acordandu-i la incoronare ungerea cu mir dandu-i astfel har divin. Mitropolitul ii confirma pe episcopii numiti de domn si ii acorda acestuia sfat in caz de nevoie. Prima mitropolie a fost infiintata in Tara Romaneasca la Curtea de Arges in 1359 de catre Nicolae Alexandru.
Mitropolia Moldovei a fost infiintata la Suceava in timpul lui Petru I Musat, insa a fost recunoscuta de patriarhia din Constantinopol in 1402 in tumpul lui Alexandru cel Bun.
